Mercur SevenEdit
Cei Șapte astronauți cu un USAF F-106. De la stânga la dreapta: M. Scott Carpenter, Gordon Cooper, John Glenn, Virgil I. Grissom, Walter M. Schirra, Alan B. Shepard și Donald K. Slayton.la 4 octombrie 1957, Uniunea Sovietică a lansat Sputnik 1, primul satelit artificial. Acest lucru a spulberat încrederea americană în superioritatea sa tehnologică, creând un val de anxietate cunoscut sub numele de criza Sputnik., Printre răspunsurile sale, Președintele Dwight D. Eisenhower a lansat cursa spațială. Administrația Națională de Aeronautică și spațiu (NASA) a fost înființată la 1 octombrie 1958, ca o agenție civilă pentru dezvoltarea tehnologiei spațiale. Una dintre primele sale inițiative a fost anunțată public la 17 decembrie 1958. Acesta a fost Proiectul Mercury, care urmărea să lanseze un om pe orbita Pământului, să-l readucă în siguranță pe Pământ și să-și evalueze capacitățile în spațiu.
NASA a primit permisiunea de la Eisenhower de a-și recruta primii astronauți din rândurile piloților militari de testare., Înregistrările de serviciu ale 508 absolvenți ai școlilor pilot de testare au fost obținute de la Departamentul Apărării al Statelor Unite. Dintre acestea, s-au constatat 110 care corespund standardelor minime: candidații trebuiau să fie mai tineri decât 40, posedă o diplomă de licență sau echivalent și să fie 5 picioare 11 inch (1.80 m) sau mai puțin. Deși acestea nu au fost toate strict aplicate, cerința de înălțime a fost fermă, datorită dimensiunii navei spațiale Mercury Project. Cele 110 au fost apoi împărțite în trei grupuri, cele mai promițătoare din primul grup.,primul grup de 35, care a inclus Shepard, s-a adunat la Pentagon la 2 februarie 1959. Ofițerii Marinei și Corpului Marin au fost întâmpinați de șeful operațiunilor navale, amiralul Arleigh Burke, în timp ce ofițerii Forțelor Aeriene ale Statelor Unite au fost adresați de șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, generalul Thomas D. White. Ambii și-au promis sprijinul pentru programul spațial și au promis că carierele voluntarilor nu vor fi afectate negativ. Oficialii NASA i-au informat apoi despre proiectul Mercury., Ei au recunoscut că ar fi o întreprindere periculoasă, dar au subliniat că este de mare importanță națională. În acea seară, Shepard a discutat despre evenimentele zilei cu colegii aviatori navali Jim Lovell, Pete Conrad și Wally Schirra, toți care vor deveni în cele din urmă astronauți. Ei erau preocupați de cariera lor, dar au decis să se ofere voluntari.procesul de informare a fost repetat cu un al doilea grup de 34 de candidați o săptămână mai târziu. Dintre cele 69, șase s-au dovedit a fi peste limita de înălțime, 15 au fost eliminate din alte motive, iar 16 au scăzut. Acest lucru a lăsat NASA cu 32 de candidați., Întrucât acest lucru era mai mult decât se aștepta, NASA a decis să nu se deranjeze cu ceilalți 41 de candidați, deoarece 32 de candidați păreau un număr mai mult decât adecvat din care să selecteze 12 astronauți conform planificării. Gradul de interes a indicat, de asemenea, că mult mai puțini ar renunța în timpul antrenamentului decât se anticipase, ceea ce ar duce la instruirea astronauților care nu ar fi obligați să zboare în misiunile Mercury Project. Prin urmare, s-a decis reducerea numărului de astronauți selectați la doar șase., Apoi a venit o serie istovitoare de teste fizice și psihologice la Clinica Lovelace și Wright Aerospace medical Laboratory. Doar un singur candidat, Lovell, a fost eliminat din motive medicale în acest stadiu, iar diagnosticul a fost ulterior găsit a fi în eroare; alte treisprezece au fost recomandate cu rezerve. Directorul grupului DE SARCINI spațiale NASA, Robert R. Gilruth, s-a găsit incapabil să selecteze doar șase din restul de optsprezece și, în cele din urmă, șapte au fost aleși.Shepard a fost informat despre selecția sa la 1 aprilie 1959., Două zile mai târziu a călătorit la Boston cu Louise pentru nunta vărului său Anne și a reușit să transmită vestea părinților și surorii sale. Identitățile celor șapte au fost anunțate la o conferință de presă la Dolley Madison House din Washington, DC, pe 9 aprilie 1959: Scott Carpenter, Gordon Cooper, John Glenn, Gus Grissom, Wally Schirra, Alan Shepard și Deke Slayton., Amploarea provocării înaintea lor a fost în mod clar câteva săptămâni mai târziu, în noaptea de 18 Mai, 1959, când cei șapte astronauți s-au adunat la Cape Canaveral pentru a viziona prima lor lansare de rachete, de un SM-65DB Atlas, care a fost similar cu cel care a fost de a le transporta pe orbită. La câteva minute după decolare, a explodat spectaculos, luminând cerul nopții. Astronauții au fost uimiți. Shepard s-a întors spre Glenn și a spus: „Ei bine, mă bucur că au scăpat de asta.,”
Libertatea 7Edit
Shepard în Libertate 7 capsule înainte de lansare
se Confruntă cu o concurență intensă din alte astronauți, în special John Glenn, Shepard renunțe la fumat și a adoptat lui Glenn obiceiul de a lua o alergare de dimineață. Pe 19 ianuarie 1961, Robert R. Gilruth, directorul Grupului de sarcini spațiale al NASA, a informat cei șapte astronauți că Shepard a fost ales pentru prima misiune americană în spațiu., Shepard și-a amintit mai târziu răspunsul lui Louise când i-a spus că are brațele în jurul bărbatului care va fi primul om în spațiu: „cine a lăsat un rus aici?”În timpul antrenamentului a zburat 120 de zboruri simulate. Deși acest zbor a fost inițial programat pentru 26 aprilie 1960, a fost amânat de mai multe ori prin lucrări pregătitoare neplanificate, inițial până la 5 decembrie 1960, apoi la mijlocul lunii ianuarie 1961, 6 martie 1961, 25 aprilie 1961, 2 Mai 1961 și, în sfârșit, până la 5 mai 1961. La 12 aprilie 1961, cosmonautul sovietic Yuri Gagarin a devenit prima persoană din spațiu și prima care a orbitat Pământul., A fost o altă lovitură de corp pentru mândria Americană. Când Shepard a auzit vestea a trântit pumnul în jos pe o masă atât de tare un ofițer de Relații Publice NASA se temea că ar fi rupt mâna.la 5 mai 1961, Shepard a pilotat Misiunea Mercury-Redstone 3 și a devenit a doua persoană și primul American care a călătorit în spațiu. Și-a numit nava spațială, Mercury Spacecraft 7, Freedom 7. S-a trezit la 01:10 și a luat micul dejun format din suc de portocale, un filet mignon învelit în slănină și ouă amestecate cu ajutorul lui, John Glenn și chirurgul de zbor William K. Douglas., El a fost ajutat în costumul său spațial de tehnicianul costumului Joseph W. Schmitt și a urcat în duba de transfer la 03:55. El a urcat pe portal la 05: 15 și a intrat în nava spațială cinci minute mai târziu. Era de așteptat ca ridicarea să aibă loc în alte două ore și cinci minute, astfel încât costumul lui Shepard nu avea nicio prevedere pentru eliminarea deșeurilor corporale, dar după ce a fost legat în scaunul capsulei, întârzierile de lansare l-au ținut în acel costum timp de peste patru ore. Rezistența lui Shepard a cedat înainte de lansare și a fost forțat să-și golească vezica în costum., Senzorii medicali atașați de el pentru a urmări starea astronautului în zbor au fost opriți pentru a evita scurtcircuitarea lor. Urina s-a adunat în micul spate, unde a fost absorbită de lenjeria lui. După zborul lui Shepard, costumul spațial a fost modificat, iar în momentul zborului suborbital Mercury-Redstone 4 al lui Gus Grissom în iulie, o caracteristică de colectare a deșeurilor lichide a fost încorporată în costum.,
spre Deosebire de Gagarin 108 minute de zbor orbital într-un Vostok nave spațiale de trei ori mai mare de Libertate 7, Shepard a rămas pe o traiectorie suborbitală pentru 15 minute de zbor, care a ajuns la o altitudine de 101.2 mile marine (116.5 statutul de mile; 187.4 de kilometri), și apoi a scăzut la o aterizare 263.1 mile marine (302.8 statutul de mile; 487.3 de kilometri) pe Atlantic Rachete Gama. Spre deosebire de Gagarin, al cărui zbor era strict automat, Shepard avea un anumit control asupra libertății 7, în special a atitudinii navelor spațiale. Lansarea lui Shepard a fost văzută în direct la televizor de milioane., A fost lansată deasupra unei rachete Redstone. Potrivit Gene Kranz în 2000 cartea Eșecul Nu Este o Opțiune”, atunci Când reporterii întrebat Shepard ce s-a gândit ca el a stat deasupra racheta Redstone, de așteptare pentru decolare, el a răspuns: ‘faptul că fiecare parte din acest vas a fost construit de cel mai mic ofertant.,'”
Marine Corps HUS-1 elicopter de la HMR-262 preia Libertate 7 de la Atlantic
După o dramatică Oceanul Atlantic de recuperare, Shepard a observat că el „nu-i simt zborul a fost un succes până la recuperarea a fost finalizat cu succes. Nu căderea este cea care doare; este oprirea bruscă.”Splashdown a avut loc cu un impact comparabil cu aterizarea unei aeronave cu jet pe un transportator de aeronave., Un elicopter de recuperare a sosit după câteva minute, iar capsula a fost ridicată parțial din apă pentru a permite Shepard să plece de trapa principală. El a stors din ușă și într-un dispozitiv de ridicare sling, și a fost tras în elicopter, care a zburat atât astronaut și nave spațiale la portavion USS Lake Champlain. Întregul proces de recuperare a durat doar unsprezece minute. Shepard a fost sărbătorit ca erou național, onorat cu parade de bandă în Washington, New York și Los Angeles și a primit Medalia NASA Distinguished Service de la președintele John F. Kennedy., El a primit, de asemenea, Premiul distinsul Flying Cross.Shepard a servit ca comunicator de capsule (CAPCOM) pentru zborul Orbital Mercury-Atlas 6 al lui Glenn, pentru care fusese luat în considerare și pentru Mercury-Atlas 7 al lui Carpenter. El a fost pilotul de rezervă pentru Cooper pentru misiunea Mercury-Atlas 9, aproape înlocuindu-l pe Cooper după ce Cooper a zburat deasupra clădirii administrației NASA de la Cape Canaveral într-un F-106. În etapele finale ale proiectului Mercury, Shepard a fost programat să piloteze Mercury-Atlas 10 (MA-10), care a fost planificat ca o misiune de trei zile., El a numit Mercury Spacecraft 15b Freedom 7 II în onoarea primei sale nave spațiale și a avut numele pictat pe ea, dar pe 12 iunie 1963, administratorul NASA, James E. Webb, a anunțat că Mercury și-a îndeplinit toate obiectivele și că nu vor mai fi pilotate misiuni. Shepard a mers până la a face un apel personal la președintele Kennedy, dar fără nici un rezultat.
Proiectul Gemini; Șef AstronautEdit
Shepard și soția lui, Louise întâlni Prima Doamnă Jacqueline Kennedy, Președintele John F. Kennedy și Vice-Președintele Lyndon B., Johnson la porticul de Sud al Casei Albe
proiectul Gemini a urmat de la proiectul Mercury. După ce misiunea Mercury-Atlas 10 a fost anulată, Shepard a fost desemnat ca comandant al primei misiuni Gemini cu echipaj, Thomas P. Stafford fiind ales ca pilot. La sfârșitul anului 1963, Shepard a început să experimenteze episoade de amețeli extreme și greață, însoțite de un zgomot puternic, zăngănitor în urechea stângă. A încercat să-l păstreze secret, temându-se că își va pierde statutul de zbor, dar era conștient că, dacă un episod a avut loc în aer sau în spațiu, ar putea fi fatal., După un episod în timpul unei prelegeri în Houston, unde sa mutat recent din Virginia Beach, Virginia, Shepard a fost forțat să-și mărturisească boala lui Slayton, care era acum Director al operațiunilor de zbor, și să caute ajutor de la medicii NASA.medicii au diagnosticat boala Ménière, o afecțiune în care presiunea fluidului se acumulează în urechea internă. Acest sindrom face ca canalele semicirculare și detectoarele de mișcare să devină extrem de sensibile, ducând la dezorientare, amețeli și greață. Nu a existat nici un tratament cunoscut, dar în aproximativ 20% din cazuri, starea a dispărut de la sine., Ei au prescris diuretice în încercarea de a scurge lichidul din ureche. De asemenea, au diagnosticat glaucomul. O radiografie a găsit o bucată pe tiroidă, iar la 17 ianuarie 1964, chirurgii de la Spitalul Hermann i-au făcut o incizie pe gât și i-au îndepărtat 20% din tiroidă. Condiția A făcut ca Shepard să fie eliminat din starea de zbor. Grissom și John Young au zburat Gemini 3 în schimb.Shepard a fost desemnat șef al Biroului astronauților în noiembrie 1963, primind titlul de Astronaut șef. El a devenit astfel responsabil pentru antrenamentul astronauților NASA., Aceasta a implicat dezvoltarea de programe de instruire adecvate pentru toți astronauții și programarea instruirii astronauților individuali pentru misiuni și roluri specifice. El a furnizat și coordonat contribuția astronauților în planificarea misiunilor și proiectarea navelor spațiale și a altor echipamente care vor fi utilizate de astronauți în misiunile spațiale. El a fost, de asemenea, pe panoul de selecție pentru NASA Astronaut Group 5 în 1966. El a petrecut o mare parte din timpul său investind în bănci, wildcatting și imobiliare., A devenit coproprietar și vicepreședinte al Băncii Naționale Baytown și va petrece ore întregi la telefon în biroul său NASA care o supraveghea. El a cumpărat, de asemenea, un parteneriat într-o fermă din Weatherford, Texas, care a crescut cai și vite. În această perioadă, secretarul său Gaye Alford a avut două fotografii” starea de spirit a zilei ” făcute de Shepard, una a unui zâmbitor al Shepard, iar cealaltă a unui comandant sumbru Shepard. Pentru a avertiza vizitatorii despre starea de spirit a lui Shepard, ea atârna fotografia corespunzătoare pe ușa biroului privat al șefului ei., Tom Wolfe a caracterizat personalitățile duale ale lui Shepard ca „Smilin ‘ Al”și” comandantul înghețat”.
Apollo programEdit
echipajul de Pe Apollo 14: Edgar Mitchell, Shepard și Stuart Rose
În 1968, Stafford a mers la Shepard biroul lui și i-a spus că o otologist în Los Angeles a dezvoltat un leac pentru boala lui Ménière. Shepard a zburat la Los Angeles, unde sa întâlnit cu William F. House. House a propus să deschidă osul mastoid al lui Shepard și să facă o gaură mică în sacul endolimfatic., Un tub mic a fost introdus pentru a scurge excesul de lichid. Operația a fost efectuată la începutul anului 1969 la Spitalul St.Vincent Din Los Angeles, unde Shepard s-a cazat sub pseudonimul lui Victor Poulos. Operația a avut succes și a fost readus la statutul de zbor complet la 7 mai 1969.Shepard și Slayton l-au pus pe Shepard să comande următoarea misiune pe lună disponibilă, Apollo 13 în 1970. În condiții normale, această misiune ar fi mers la Cooper, în calitate de comandant de rezervă al Apollo 10, dar Cooper nu i sa dat. Un începător, Stuart Roosa, a fost desemnat pilotul modulului de comandă., Shepard a cerut ca Jim McDivitt să fie pilotul modulului său Lunar, dar McDivitt, care comandase deja misiunea Apollo 9, s-a opus perspectivei, argumentând că Shepard nu avea suficientă pregătire Apollo pentru a comanda o misiune pe lună. Un începător, Edgar Mitchell, a fost desemnat pilotul modulului Lunar.,Shepard în fața vehiculului de cercetare a aterizării lunare în timpul antrenamentului pentru Apollo 14
când Slayton a prezentat misiunile echipajului propuse la sediul NASA, George Mueller le-a refuzat pe motiv că echipajul era prea lipsit de experiență. Așa că Slayton l-a întrebat pe Jim Lovell, care fusese comandantul de rezervă pentru Apollo 11, și era programat să comande Apollo 14, dacă echipajul său ar fi dispus să zboare cu Apollo 13 în schimb. El a fost de acord să facă acest lucru, iar echipajul lui Shepard a fost repartizat pe Apollo 14.,nici Shepard ,nici Lovell nu se așteptau să existe o mare diferență între Apollo 13 și Apollo 14, dar Apollo 13 a greșit dezastruos. O explozie a rezervorului de oxigen a provocat întreruperea aterizării pe lună și aproape că a dus la pierderea echipajului. A devenit o glumă între Shepard și Lovell, care s-ar oferi să-i dea lui Shepard misiunea de fiecare dată când s-au ciocnit unul de celălalt. Eșecul Apollo 13 a întârziat Apollo 14 până în 1971, astfel încât să poată fi făcute modificări navei spațiale., Obiectivul misiunii Apollo 14 a fost trecut la formația Fra Mauro, destinația prevăzută a Apollo 13.Shepard a făcut al doilea zbor spațial ca comandant al Apollo 14 din 31 ianuarie până în 9 februarie 1971. A fost a treia misiune de aterizare lunară de succes a Americii. Shepard a pilotat Modulul Lunar Antares. El a devenit al cincilea și, la vârsta de 47 de ani, cel mai în vârstă om care a mers pe lună și singurul dintre cei șapte astronauți ai lui Mercur care a făcut acest lucru.,aceasta a fost prima misiune care a difuzat o acoperire extinsă de televiziune color de pe suprafața lunară, folosind camera color Westinghouse Lunar. (Același model de cameră color a fost folosit pe Apollo 12 și a oferit aproximativ 30 de minute de telecasting color înainte de a fi arătat din neatenție la soare, punând capăt utilității sale.) În timp ce se afla pe lună, Shepard a folosit un cap de șase fier Wilson atașat la un mâner lunar pentru a conduce mingi de golf., În ciuda mănușilor groase și a unui costum spațial rigid, care l-a obligat să balanseze clubul cu o mână, Shepard a lovit două mingi de golf, conducând al doilea, așa cum a spus în glumă, „mile și mile și mile”. Analiza scanărilor de film de înaltă rezoluție ale evenimentului a determinat distanța de aproximativ 40 de metri (37 m).pentru această misiune, Shepard a primit Medalia NASA Distinguished Service și Medalia Navy Distinguished Service., El a fost citat citi:
Președintele Statelor Unite ale Americii are plăcerea de a vă prezenta Marina Medalie de onoare pentru Căpitanul Alan Bartlett Shepard, Jr. (NSN: 0-389998), Statele Unite ale americii Marinei, pentru extrem de meritorie și servicii deosebite într-o poziție de mare responsabilitate pentru Guvernul Statelor Unite, ca Comandantul de navă Spațială, pentru Apollo 14 zbor la Fra-Mauro zona Lunii, in perioada 31 ianuarie 1971, la 9 februarie 1971., Responsabil pentru control de la bordul navei modulul de comandă Kittyhawk și modulul lunar Antares în colectarea de date științifice care implică complexe și dificil de instrumente positing și proba de colectare, inclusiv periculoase de două mile traverse de suprafața lunii, Căpitanului Shepard, prin prestatia lui strălucită, a contribuit esențial la succesul acestui vital scientific misiune pe lună., Ca un rezultat al său iscusit conducere, competență profesională și dăruire, la misiunea Apollo 14, cu numeroasele sale sarcini vitale și experimente științifice, a fost realizat într-un remarcabil modul, care permite oamenilor de stiinta pentru a determina mai precis Luna formarea inițială și ulterioară prognoza om rol adecvat în explorarea Universului său., Prin curajoasă și hotărâtă devotament, Căpitanului Shepard prestate valoroase și servicii deosebite și a contribuit foarte mult la succesul Programului Spațial american, astfel mentinem cele mai inalte tradițiile Serviciul Naval al Statelor Unite.după Apollo 14, Shepard a revenit în funcția de șef al Biroului astronauților în iunie 1971. În iulie 1971, președintele Richard Nixon l-a numit delegat la cea de-a 26-a Adunare Generală a Națiunilor Unite, funcție în care a activat din septembrie până în decembrie 1971., A fost promovat contraamiral de Nixon pe 26 August 1971, primul astronaut care a atins acest rang, deși McDivitt fusese promovat anterior la gradul de general de brigadă, un rang echivalent în Forțele Aeriene. S-a retras atât din NASA, cât și din marină pe 31 iulie 1974.